Multa iubire intre un tecucean si o nanaca din Ramnicu Sarat...
vineri, 18 februarie 2011
joi, 13 ianuarie 2011
Visul
Ea:
Hai in vis cu mine...vei vedea cat e d bine...
El:
Sa ne dam in cotomedii...sa fim copii pt. ink o zi...
Ea:
Fara griji si realitati...visul meu are 3 parti...prima-i cand ne-am cunoscut...in a 2-a m-ai placut...iar a 3-a, ai avut...d fapt visul a-nceput cand stelute au cazut...Si-ai primit o printesica...cu ochi verzi si frumusica...
El:
Hai cu mine in za dream, o sa fiu foarte gentil si din toata inima, un portret iti voi picta...Un portret de printesica, cu ochi mari si dulci nenik, urechiuse fermecate si cu buze apetisante...
Ea:
Si ionik-i fericit...printesica sufla-un pic...el castiga negresit...strange avere ca sa o ia...in visul lui si p ea...
Printesica
Ati vazut cumva o fata
Frumusica si bonzata?
Are ochii d smarald,
Si un corp de-nvidiat??
Eu am zarit-o p la Iasi,
Cum zburda pe un imas,
Se ducea sa-si ia tigari,
Sau sa caute jumari...
Si mi-a aratat a ei casuta,
Mititica si dragutza,
Unde zburda fluturasi,
Aia verzi de pe imas.
Si-am ajuns p canapea,
Ne-am intins frumos pe ea
Am gustat si din clatite,
Foarte dulci si inedite.
Frumusica si bonzata?
Are ochii d smarald,
Si un corp de-nvidiat??
Eu am zarit-o p la Iasi,
Cum zburda pe un imas,
Se ducea sa-si ia tigari,
Sau sa caute jumari...
Si mi-a aratat a ei casuta,
Mititica si dragutza,
Unde zburda fluturasi,
Aia verzi de pe imas.
Si-am ajuns p canapea,
Ne-am intins frumos pe ea
Am gustat si din clatite,
Foarte dulci si inedite.
marți, 11 ianuarie 2011
le ballon d'or!!!
Ia uitati-va la asta micu' de respira greu si dribleaza ca in curtea scolii d zici ca are praf d pusca-n cur!!! A comis-o din nou Lionel:D I-a chiscat p toti, iar. Le-a ciordit trofeu si anu' asta! Cristiano tata, oare c are Messi si tu nu vei avea niciodata? Deci e clar, exista FC BARCELONA si restu'. Lionel Messi and the others. Scurt! Hai, sanatate! Traiask fotbalu' total!
luni, 3 ianuarie 2011
Best times wai!!!
Daaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa, daaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa daaaaaaaaaaaaaaaaaaa sa moara frantaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa!!! Senzatie sub chietrisicaaaaaaaaaa!!! Bai duti bai in plm bai ca a fost prea tare sapt. petrecuta prin partile moldovenesti ale patriei! Baieti si feti d comitet am intalnit si mai ales am avut parte d niste clipe de neuitat cu fata de sub tricou:D nu dau nume, nu arat cu degetu.
Totul a inceput miercuri la 7 dim. cand echipat si complet utilat am taiat-o spre bv cu microbuzu'. Brasov, decembrie, frig ca dracuuuuuuuuu!!! Da-i si cauta autocaru' de piatra neamt. Uite-l bagasiami-ar, ascuns p-acolo prin autogara. Nenia nenia ma iei si p mini pana la chietrisica? Bai duti bai in autocar si taci acolo!! b-( Si la ora 8 fix am pornit spre viata. Ma uitam ca un bou vagon d c toti nanacii din autocar stau cu suba si caciulele p cap si nu intelegeam. Si am aflat rapid...cat ai zice cancer s-a lasat frigu in masina si caldura din sula. Am inghetat ca un coi pana la Piatra Neamt dar in cele din urma a meritat. Dupa 7 ore d dardait ajung in perla moldovei (cik) si o sun p Fana sa ma culeaga si p mine d la autogara. Si a venit: hai la posta! Urc scarile, dau coltu si...dupa 3 ani d discutii p mess, mesaje, alea alea apare fata de sub tricou. Arunc bagajele in portbagaj , fac cunostiinta cu gabyrela, eli and radu si o taiem sa cautam kaufland. C vorbeeeeeeesti ma? C zici d google maps?...Ne invartim ca fraierii vreo juma d ora cand pana la urma prin the old school way gasim si kauflandu masii. Parcam, fetili baga niste clatite de foame, umplem cosu, achitam si o intindem spre pensiunea Bradul ba baiatule. Intru, deschid camera, suuuuuper cald:D!!! Nu de la calorifer, de la o blonda. Frumusica locatia, tat c trebe, proprietar d gask, conditii la blana c sa mai. Long live prietenia ardeleano-moldoveana. Cunosc si eu lumea p acolo, ii citesc rapid si se lasa searaaaa. Incepe circu' si panarama. Jagermeisteeeeeeeeer, viiiiiiiiin, vodk, bere si multe altele. Dar d c nu nu avem destula muzica? Cum de se poate asa ceva? Si atunci ionik apare...isi aduce scula d laptop si se incinge atmosfera. Parca altfel se vede acum :D. Bun e vinu lu eli poate a fost cam mult:D Am ciocnit einspe pahare cu radu, am dansat, ne-am distrat, stele cazatoare...si s-a terminat prima seara. P la 3 ne-am tirat fiecare la camerele noastre.
A doua zi dupa trezire, baut cafea and shit, am plecat la o plimbare prin chiatra. Prima oprire 'Lacul Batca Doamnei' dupa cum ne-a tot informat gabyrela.(hai sa nu ne mai dam rotunde ca stim si noi un lac) Zici ca eram la mare fratioare. Valuri, apa cat vezi cu ochii, soare puternic, coafura rezista. Ne-am pozat cu totii asa ca sa ne dam mari p facibuci si dusi am fost. Cautam si noi un loc in care sa mancam dar slabe sanse. Ba ca nu e frumos, ba ca miroase a mosi, ba ca e nunta, pana cand in cele din urma ramanem la baru 'Unic'. Apai unic a fost mancav-as galagia. Lumea si-a comandat pizza. Eu ca un fomist grande c sunt am plecat sa imi iau shaorma tata:D. Ca la Bucuresti c sa mai. Dupa ce le-am tras niste dumnezei alora d serveau acolo, ca se miscau in reluare, am infulecat ta ta tat si m-am intors la oamenii mei din pizzerie. Circ si panaramaaaaaa!!! Cea mai proasta pizza din piatra acolo se gasea=)). Si ti-o servea si the girl with the fucked up smile. Dupa chinuri prelungite a reusit lumea sa mance tot si ne-am tirat inapoi spre pensiune. Am mai lalaito putin prin kmere si spre seara ne-am imbarcat in masinile bengoase ca sa ajungem la strand. Nu sa facem baie, sa patinam ca p acolo cik era si patinoaru'. Ba da buletine avem? Avem da nu prea. Am inchiriat mai multe patine p un bolentin, ne-am echipat si da-i si-aluneca fratica. O blonda anume, se distingea p gheata d cacao a patinoarului. Avea un stil aparte d a patina, si d a te lua in brate cand i se tragea covoru' si aluneca. Era fata din salon bineinteles. Dupa 40 d minute lumea se trage p cur si abandonam activitatile. Restituim patinili si pornim spre cuibul nostru. Ma spal si io , ca doar suntem oameni nu animale, si cobor la gratarescuuu:D. Rusu, Vladut, Ionik, primii fochisti. Aprindem focu alea alea dupa care ne dam p vodk tati:D Apar si restu ostenilor incet incet. Caterinca cu budinca, poze si cat ai zice 'foamea-n gat' se prajeste si carneaaaaaaaaaa. Sus cu ea ca urla matzuuuu'! Maxim am spus! Am instalat masa gigantica(da nu prea) si am inceput sa bagam in noi ca spartii din toate pozitiile. Mici, pepeni, struguri, gagicutze frumoase, spirtoase...Altfel se petrece p stomacu plin:D Absiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiith am zis! Ori suntem betivi ori nu mai suntem:D Ai d pl me maaaa! Ardeeeee uite cum ardeeeeeeeeeee gatlejuuuu! Bereeeee sa stingeeeeeeeem! Dintre noi toti, cel mai 'fericit' era Rusu'. Pt el azi, joi, era revelionu'. S-a dansat, s-a urlat, s-a fumat, s-a strambat, si, din nou, intr-un final, epuizati fiind, ne-am tirat in camerele noastre. Dreacu stie la cat...
S-a facut vineeeeeeeeri. Lumea hotarata, facem omleta si cartofi prajiti. DAaaaaaaaaaaa, da nu prea...Oua din sula in schimb cartofi garla. Dupa c Alexandra a curatat d i-au sarit capacele cartofii iar Radu i-a taiat, s-au pus p plita la prajit. Au iesit bunisori, sa zicem, dar la c foame aveam in noi nu mai conta...Ketchup mult, niste sunca langa si za breakfest of champions a fost la blana. Si dupa cum stabilisem cu o zi inainte am plecat sa ne inchiriem placi si skiuri sa ne dam p partie:D. Intram in magazin, ne intampina baietii sparti d sub chietrisica, ne alegem fiecare sculele, le incarcam in portbagaje si demaram. La fata locului, stupoare, partia era prea smechera fratioare. Ne-am echipat rapid si fugi la telescaun. 50 d lei toata ziua, par fuuuuuuum!!! Cu oamenii mei, rusu si andrei, ma bag la coborari. Andrei, pizdos, cu placa. Ce-a zis el, las ca fac io pl mare la piatra cu snowboardu'! :)) Meserias oricum, la fel si rusu cu skiurile. Io, taticu lor:)) da nu prea. Io zici ca eram la sarituri cu skiurile la c matahale aveam in picioare. Dar m-am descurcat io si asa. Nu degeaba mi se zice ionikfarafrica. E d la gard baaa! D sus, p neamt e mirobolant. Si ce-am zis io dak tot sunt sus, ia hai sa filmez o coborare p skiuri. Zis si facut. Pornesc camera foto si da-i gaz. Aaaaaaaaaaaaaa, hiudule vin langa tineeeeee!!! Nici vorba, am fost p ele pana jos la baza. Mici obstacole p traseu dar le-am dobandit. Lumea care nu avea skiuri sau placa care sa i se potriveasca( nu dau nume, Radu) se distra cu c gasea. Si cum stateam eu asa si admiram privelistea o vad p fana ca isi da drumu p skiuri. Se vedea frumos doar ca nu mai stia sa se opreasca. Caaaaaazi!!! am zis. Ea nimic. Si treosc direct cu capatana in gardu d siguranta dupa care pica in funduletz. Bineee waaaaaai! Radea si politia romana d isprava ei. Dupa un timp, alta cascadoare rasare in departare. Gabyrelaaaaa pericol public i se mai zice. Isi ai avant cu placa spre baza partiei. Aceeasi poveste, cum sa opreasca ? Si loveste saraca ditamai dambu dupa care urmeaza o miscare extrema cu placa. Ea deja era la un alt nivel. Facea freesyle s-boarding. Ne-a dat clasa. Cu o mica precizare, la aterizare e bine sa nu dai cu bostanu d partie. Dar a supravietuit chiar bine. N-a fost panica. Si cum spartii d la magazinu d inchiriat trebuiau sa plece la 14 din magazin a trebuit sa restituim sculele acolosea. Gata si cu sporturile extreme. Deodata, foamea ne plesneste. Creieru' cedeaza, muschii se-ncordeaza, inima pompeaza tare MC-u ca e foamea mareeeeeeeeee!!!! Si la Mc am decolat. Meniu dublu-cheese am zis. Mare greseala. Hai sa nu mai spargem buda din pensiunea Braduuuuuuuuuu! Oamenilor, faceati dus la mine in kmera pt ca EU am infundat instalatiileeee! Asa, sa trecem peste acest moment. Cand seara s-a lasat , lumea s-a imbracat cu hainele de duminica, s-a parfumat si am dat drumu' la show. Ca doar o data p an e revelionuuuuuuuuuuu'!!! :D. Baaaaaaaaaaa era sa uit, cum stateam noi p la 20 asa in camere, bezna toatala deodata!!! Lumina din sula, cazuse toata reteaua electrica din zona! D la muistu ala cu milioanele lui d beculete, probabil...Sa revin. S-a dezlantuit partyu in 'Bradu'. Gagicile bine dotate si imbracate, iti taiau rasuflarea. Baietii rai faceau pl mare. Toata lumea 'stia viata' baaaaaaaa!!! Si-am petrecut pana dim. pt ca dak viata nu e lunga atunci sa o facem lata! Nici nu mai stiu cum am ajuns in pat...Cu cine da, cum nu...
Last day of the trip. Trezirea cam grea...D mancat...cam greu. Nici nu mai stiu c am halit in ziua aia, pana sa plecam la manastiri. Hai, ca avem d facut turism ecumenic, am zis noi.Ne-am suit in masinutze si dusi am fost. Prima oprire, am uitat...o manastire cu ghinion. Dupa c ca am asteptat dupa altii(nu dau nume) ca sa isi faca mataniile,acatistele si sa se roage la doamne doamne, la iesire, dupa c am derapat spre iesire, andrei zis si schumacher a facut-o lata. Ce-a zis el: las ca eu controlez masina dianei mai bine decat Titi Aur! Daaaaaaaaaaaa, da nu prea. Si direct in stalp a intrat cu ea. Noroc ca era unu mai firav ca altfel se vedea urat. Dupa discutii, nedumeriri, emotii, am dus masina avariata la pensiune , ne-am suit din nou in auotmobile si am plecat spre alta manastire ca sa ne spalam pacatele... A doua manastire de taici ne-a lasat masca oameni buni. Lux maxim, picturi smechere, am dat si peste o slujba. SI cu toate astea, ghici c era afisat la intrarea in za monastery? 'Bai astia credinciosii, slujitorii lui 'niezoo, platiti in pnm factura la curent odata, ca va luam lumina!!! Amin.' Intuneric si afara, asa ca ne retragem la barlogu' nostru. C mancam in seara asta? Grataaaaaaaaaar of course :D! Hai, fetili pregatesc carnea, masculii ies sa aprinda focu'. Si ficatuuuuuuu'! Am stat cu proprietaru' sa socializam una mica acolo la foc. Si c zice el 'nu beti o tuica d chiatra?' Ba daaaaaaaaaaa! Ada incoace!. SI-aduce batranelu un termos d-ala smecher si incepe sa toarne. Si baga ionik al meu d se spargeee! Si apare alt viteaz, Basti. Hai sa fierbem si tuica mea di la Iasi! HAi sa ne imbatam , c plm e vreo suparare? A cui e tuica asta? zice proprietaru. A mea, rasp Basti. E crima si pedeapsa. Si a avut dreptate tataie. Dupa 2 pahare din 'aqua magica' am luat-o p ulei tare d tot. Am urcat sus sa trag si eu un dush si deodata aud: hai la masaaaaaaaaaaaaa!!! Mancareeeeeeeeee!!! Aaaaaaa!!! Atacaaaaaati!!! Si-am devorat tot ca niste carnivori c suntem. S-a instaurat o lene totala in incapere. S-au depanat amintiri din cls a 4-a intre ieseni, caterinca p seama lu Eli putin asa pana cand ne-am ridicat dosurile d p scaune si am mers dincolo sa facem Karaoke! Holograf, Catalin Crisan, aripi picanteeeeeeeeeee etc. s-a auzit in noaptea aia. Fiind ultima noapte, toti obositi, resimtiti dupa 4 zile, ne-am dus cam rapid la slafen. Om fi golani dar la un moment dat mai tre sa ne si odihnim. Daaaaaaaa, ce-am zis eu ca maine dim la 7 juma plec ca am autocar spre Ungaria! Nici o sansa. Am renuntat la idee deoarece si pentru ca cineva m-a oprit. Si bine a facut. Traiasca blugii Stradivarius! \:D/
A sosit clipaaa despartirii d pamanturile neamtului. Ne-am imbarcat p la 12 in masini si dusi am fost. Adio dar ramai cu bine Chietrisica, am avut parte d clipe la blana p aicisea. Ne mai intoarcem...
duminică, 19 decembrie 2010
Din categoria: 'hai sa-i luam la sto p toti poponarii muzicii' urmeaza:
There are 3 guys in a bar.The first says "dude i think i have the smallest hand in the world".The second says "dude i think i have the smallest nose in the world".The third says "dude i think i have the smallest penis in the world"They all check Guinness records.The first guy yells YES! I have the smallest hand!The se...cond guy yells YES! I have the smallest nose!The third guy yells "WHO THE FUCK IS JUSTIN BIEBER?!?"
luni, 13 decembrie 2010
Povestea pulei
Amu ci-ca era într-un sat un taran. Si taranul acela a esit odata în tarina sa samene niste papusoi. Si cum semana el, tocmai atunci s-a nimerit sa treaca pe-acolo Hristos si cu Sfântul Petrea. Hristos sa nu tace molcum si sa-si caute de drum?
- Da ce semeni acolo, om bun, întreba el.
- Ia, niste pule seman, raspunse taranul cu obraznicie.
- Pule ai zis ca semeni, pule sa dea Dumnezeu sa se faca, zise Hristos, blagoslovind semanatura din treacat cu amândoua mâinile, si apoi se tot duse în drumul sau cu Sf. Petrea, care nu-si putea stapâni mierarea de cuvintele ce auzise ca au esit din gura lui Hristos, pentru ca niciodata nu mai vorbise Mântuitorul asa de buruenos.
Taranul, dupa ce mântui de semanat se întoarse acasa. Apoi, la vremea prasitului a venit de a prasit papusoii dupa rânduiala si iar s-a întors acasa. Dar când vine la cules, ce sa vada? În loc de papusoi, de fiecare strujan erau câte trei-patru dragalete de pule, care-de-care mai îmbojorate, mai dârze si mai rasbelite!...
- Ptiu! drace, iaca ce s-au ales de muncusoara mea de toata vara, zice taranul, scarpinându-se în cap si trântind cusma de pamânt cât ce putu. Asta n-am patit-o de când m-a facut mama... 'tu-i matele aerului! - Ei, ei! Amu ce-i de facut? - 'Tu-i-as descântecul celui cu blagoslovenia, ca pocit a mai fost la gura.
Si cum sedea taranul uimit, numai iaca ce trecea pe-acolo un potâng de baba.
- Buna-vremea, om bun, zise ea.
- Sa-mi bag genunchiul in vâjoiul cui stiu eu, matusa, zise taranul îndracit de nacaz...
- Dar ce, Doamne iarta-ma esti asa mascaragios, mai omule, zise baba posomorâta. Nu ti-i oarecum sa vorbesti asa, de fata cu o batrâna ca mine?
- D-apoi cum sa mai vorbesc si eu, matusa, când vezi cum s-a facut Dumnezeu râs de muncusoara mea. Da’, la saraciea în care ma gasesc, pule-mi trebuiesc mie? Uite colo pe ogor, s-apoi mai zi si dumneata daca ai ce...
Când se uita baba pe ogor, îsi pune mâinile în cap de ce vede... pule si iar pule, belite si rasbelite ,în toate partile.
- Vai de mine si de mine, nepoate! Asta înca-i una.
- Ba dac-ar fi numai una, ce ti-ar fi, matusa! Dar asa sunt sute si mii de mii, în cur sa le tii!.. 'Tu-i asa si pe dincolo ca nu stiu ce sa mai fac. Îmi vine sa ma spânzur, nu altceva.
- Ia las', nepoate, zise baba uitându-se cu jale la pule… De unde stii c-aista nu-i un noroc de la Dumnezeu pentru dumneata?
- Norocul aista sa nu-l mai dea Dumnezeu nici dusmanilor mei, matusa, dar unde s-a mai auzit o chiznovatie ca asta – sa manânci pule în loc de papusoi! Ia învata-ma si dumneata ce sa fac? caci pe mine nu ma mai ajunge capul.
Sta ea baba oleaca pe gânduri si apoi zice:
- Nepoate, eu te-as învata ce sa faci ca sa te desfaci de dânsele rapede - rapede si sa scoti bani înzacit si însutit decât pe papusoi, dar ce mi-i da?
- Ce spui, matusa? Învata-ma, ca t-oiu da ce mi-i cere si un vrav de pule pe deasupra...
Când a auzit baba de pule, i-a zvâcnit inima... caci îi curgea ochii dupa dânsele, când le vedea asa de zdravene si bârzoete...
- Apoi eaca ce sa faci, nepoate: încarca-le în car si le du la târg ca ai sa le vânzi ca chiperiul. Dar mânca-te-ar norocul sa te manânce, acum trebue sa las rusinea laoparte si sa te învat cum ai sa înveti pe cumparatori a le întrebuinta.
- Ca bine zici, matusa, ia spune-mi, rogu-te!
- Când a fi sa le vie dor de pula, s-o suere cum sueri oile la strunga… si atunci, numai sa-ti poata curul... Iara când s-ar satura de ea, sa zica: ho! ho! haram nesatios. Si atunci pe loc se moae si te descotorosesti de dânsa.
Si drept dovada, baba îsi înfasca o matragana, care era mai mare, de pe un strujan, si începe s-o pue în lucrare cum se cade…
Taranul a încremenit, când a mai vazut si asta...
- Dar de unde ai aflat mestesugul ista? matusa, zise el cu mierare.
- Hei, hei! nepoate, pe unde culege dracul surcelele, eu am taiat lemne… Nu ma mai întreba cum, si zi bogdaprosti ca t-am deschis ochii ce sa faci...
Taranului atâta i-a trebuit. Da babei ce-i fagaduise, apoi se duce acasa, îsi pune scoartele la car si-l înfunda bine, înjuga boii, se întoarce la ogor încarca un car zdravan de pule - si la târg, baete, cu dânsele la vânzare.
- Hai la pule, hai la pule! Pule zdravene si tari pentru jupânese mari...
O cucoana vaduva, auzind asa vorbe din gura taranului, trimite o slujnica sa-l cheme la dânsa ca sa-i dea un colb...
Slujnica se duce si cheama pe taran. Si cum vine taranul, cucoana îl si ia la trei parale, zicând:
- Dar bine, mai tarane, ce porcarii spui pe lânga cerdacul meu, ca te manânca mama dracului! Acus te pun la scara si-ti trag o batae, de te-or duce cu cerga acasa... Înteles-ai?
- Apoi, da’, milostiva cucoana, zise taranul scarpinându-se în cap. Sa ierte cinstita fata dumneavoastra, ce sa facem? Ia niste pule ni-a dat Dumnezeu si le-am adus si noi la târg, sa vedem, ne-om pute prinde ceva parale pe dânsele, ca ne manânca si pe noi o multime de angarii si de nevoi de tot felul...
- Mai, tarane, esti nebun, ori cum esti, de vorbesti pleve de fata cu mine?
- Ba fereasca Dumnezeu, cinstita cucoana, vorbesc vorbe sanatoase, saracul de mine! Iaca sa va aduc una ca s-o vedeti, daca nu ma credeti..."Tu-i-as praznicul cui le-a plamadit, ca m-a facut sa intru în dihonii cu lumea din pricina lor. Încaltea daca-ar fi de partea femeeasca, le-as tine pentru mine, dar asa..."
Si odata se duce la car si alege un stiulete de puloiu, care era mai mare, si cu dânsa deadreptul în casa la cucoana.
- Iaca, cucoana, saga-ti pare dumitale asta? Acum pe ce s-a dus munculita mea de toata vara? S-apoi dumneata ma mai înghii si cu batae, ca pesemne nu-s eu destul de batut de Dumnezeu! "Tu-i-as patruzecile cui stiu eu sa-i fut, ca au început a ma lua lumea de nebun..."
Cucoana vedea acum ca taranul are dreptate, si se face a se uita într-o parte, dar tot tragea cu coada ochiului si la cinstita pula din când în când.
- Bata-te focul sa te bata, mai tarane, ca ticalos mai esti!… S-apoi cum s-ar face ca s-o poata cineva întrebuinta, când ar vre? Nu-i vorba, ca mie una nu-mi face trebuinta. Dar tare ma mier si eu de asa comedie!...
- Cum sa se face, cucoana! Sa ierte cinstita fata a dumneavoastra ia, când vine cuiva pofta de dânsa, o sueri de câteva ori, cum sueram noi oile la strunga, s-apoi atunci, tine-te la frecus - cât ce-i pute, ca las' daca m-a da de rusine. Iara când te-i multimi si-i vrea sa te lese de frecus, sa strigi la dânsa: ho! ho! haram nesatios! Si atunci îndata numai ce-o vezi ca se trage înapoi frumos, ca serpele la lapte dulce… Si pe urma, de câte ori ti se scoala... tot asa sa faci. Si daca nu te-i multami, atunci sa ma blastemi pe mine.
- Bata-te pustiea sa te bata, mojic mascaragios, c-al dracului mai esti, zise cucoana, care începuse a se mai deprinde cu vorbe de masa... Ia iesi oleaca afara din odae, s-apoi te-oiu chema eu acus, ca avem oleaca treaba...
Taranul tace molcum si ese. Iara cucoana, drept cercare, începe a suera natarânga, si atunci cinstita pula face zbârc! în pizda cucoanei! Vorba ceea: gaina batrâna nu se sparie de pula groasa.
Sedea, sarmana, cum sede mielul la tâta oaei, pâna ce se satura de supt. Cucoana era de cele mai tartose!
Strâmta-n pizda, tare-n sele,
Crasca pula din masele
Ca-i cam iute la otele!
În sfârsit dupa ce s-a saturat cucoana bine, apoi zice încetisor: ho! ho! haram nesatios! pula atunci pe loc s-a muiet si foflenchiu! cade jos... Cucoana îndata o radica cu mare sfintenie si o pupa drept în bot... Apoi striga pe taran în casa si luându-l cam pe departe, zice:
- Si cam cum s-a întâmplat de ai tu blastamatii de-aiste, mai tarane?
- Cum sa se-ntâmple, cucoana? Ia mai asta primavara, samanând papusoi în tarina, a adus dracul - ca mai bine n-oiu zice - doi oameni pe acolo. Si unul din ei m-a întrebat: ce seman? Eu nu-mi stapânesc gura? M-a împins pacatul sa raspund în ciuda ca pule seman, sa iertati dumneavoastra! Si atunci el pocit la gura sau naiba îl mai stie cum a fost, a blagoslovit cu amândoua mânile spre ogorul meu din treacat, zicând: "Pule sa dea Dumnezeu sa se faca". Si cum vedeti dumneavoastra, pule s-au facut, fara stirea lui Dumnezeu. Si pula mea si trei bani, s-o caruta de jidani, sa ierte cinstita fata dumneavoastra.
- Dar bine le mai zici pe nume, manca-lea-ai pe ceea lume!
- Apoi, da, cucoana, dac-asa le cheama, cum hasta pula sa le mai zicem?
- Mai omule, oare nu cumva acela a fost Hristos si cu Sfântul Petru? Ca numai ei sunt asa facatori de minuni...
- D-apoi, da, cucoana, mai stiu eu cine sa fi fost? Dumnezeu ori dracul, sa-i bag in pchizda mâne-sa, ca mai bine nu le-oiu zice, sa ierte cinstita fata dumneavoastra, ca stiu ca mi-a facut-o buna...
- Daca-i asa cum spui tu, mai tarane, apoi eu cred ca tot Hristos a fost. Si de-aceea, hai sa-ti cumpar si eu una, spre aducere aminte de anul când s-au facut pe ogoara de cele care spui tu... ca dupa mine aista-i semn de belsug.
- Pule, vrei sa zici, cucoana.
- De-acelea, mânca-le-ai sa le manânci, ca mult le mai porti prin gura.
- Apoi da, dac-asa ni-i deprinsa gura, ce sa facem? Iertati si dumneavoastra! Dar si dac-a fi dupa vorba dumitale, cucoana, apoi mult stau eu si ma mier de Dumnezeu. Ce dracul? N-are el alta treaba decât numai se-apuce de facut pule pe ogoarele oamenilor! Doamne, iarta-ma, dar pulos trebuie sa mai fie si Dumnezeu acela, de-i plac asa de mult pulele! Însa mai stii pacatul? Oiu face si eu ca dumneata, cucoana. Poate a vrut Dumnezeu sa se cace cu bani în punga mea, ca de mult sade pustie - franta de para n-am la sufletul meu. - Ei, ce zici, cucoana, iei-ti una ori ba? - ca ma prea întârziu cu iarmarocul.
- Apoi ce mi-i cere tu pe scârnavia asta, zise cucoana, facându-se ca i-i greata oarecum... Vorba ceea: dee-mi-o Dumnezeu, dar nu-mi trebueste.
- Apoi ce sa-ti cer, cinstita cucoana! Ca sa nu ne sbatem, mi-i da cinci sute de lei în capat si pace buna.
- Ce-ai spus? Cinci sute de lei? Dar stii ca esti de duh, mai tarane!
- Apoi, da, cucoana, mult mi-au asudat si mie coaele, pân-am prasit atât amar de pule, si le-am adus în halul ista, cum le vezi… si daca de la una ca dumneata nu m-oiu chiaburi, apoi de la tarance de-a noastre ti-ai gasit sa ma pricopsesc? Ca ele ar voi sa le dai cate-o testea de pule de-o para si câte-un vraf pe deasupra... Asa-i la noi la tarani, baga-mi-as, Doamne iarta-ma, sa-mi bag! Sa iertati de vorba ceea proasta!…
- Mai, tarane, dar trei sute de lei nu ti-i deajuns?
- Nici o letcae mai putin, cucoana.
- Patru sute, mai.
- Nu se poate, cucoana.
- Nici 450?
- Ba nici 499 de lei si 39 parale. Nu te mai pune si dumneata, cucoana, pentru 50 de lei. Fa-mi încaltea o saftea sa nu mai stea c-ai sa ai bunatate de pula, de mi-i pomeni, si mi-i îndrepta si la alte cucoane de-a dumneavoastra...
- Hai, na-ti 500 de lei, zice cucoana. Dar nu cumva sa te obraznicesti sa spui cuiva ca mi-ai vândut mascarale de-aiestea, c-apoi al tau e dracul. Înteles-ai?
- A... ra! cucoana, d-apoi eu grija asta o am, pacatele mele?
În sfârsit, cucoana da 500 de lei, îsi ie pula - si taranului pe ici i-i drumul, se duce-n treaba lui sa vânda cum a puté si pe celelalte pule. Dar pule de-ar avé, despre asta nu se mai plânge el acum. Vorba ceea: calul bun din grajdiu se întreaba.
Dar ce mai atâta vorba. Cum s-a dus taranul, cucoana cea pasnita si spasita face o cutie de argint poleita cu aur, împodoleste sfânta pula în bumbac, stropit cu arome, o asaza s-o încue în cutie ca pe un odor nepretuit, ia cheea la sine, si când îi venea haghitele se aseza gospodareste pe treaba, îsi astâmpara pofta, si ca mai ba sa-i duca dorul, sau sa umble pe apucate, ca pâna atunci. Se închipuluise biata cucoana câte se poate de bine pentru batrânete...
Amu, într-una din zile, iaca ce vine popa de pe mosia cucoanei s-o roaga de toti Dumnezeii sa-i boteze un copil. Cucoana, ca sa nu strice hatârul popei, pune caii la caruta si se duce cu dânsul în sat sa-i boteze. Si dupa ce-i boteaza copilul, ramâne la popa la masa în acea zi. Si la masa lua si cucoana mai mult un paharut doua de vin, cum îi treaba oamenilor: ba ia poftim luati-l macar pâna la brâul preotesei, ba, atâta rau sa fie! - pe cucoana o ia vinul de cap, si pe loc îi si vine pofta de pula… Ei! Ei! ce-i de facut? Da cucoana sa se duca acasa, popa si cu preoteasa n-o lasa.
- Ai sa mâi la noi în asta noapte, cumatrita, zisera ei, ca doar nu-ti plâng copiii acasa.
În sfârsit, cucoana scapara de dor de pula...
- Cumatre parinte, zise ea de la o vreme: daca nu ma lasati sa ma duc, tine cheea asta, si fa bine sfintia ta de te du acasa la mine, deschide ladoiul de lânga patul unde dorm eu, scoate de-acolo o cutie de argint si mi-o ada-ncoace, ca-mi trebuie ceva dintr-însa: chitibusuri de-a noastre, stii, cum îi treaba femeilor...
Popa, chitind ca-s niste daruri pentru preuteasa, pe data si porneste calare.
Si ajungând pe la ameaza, în mijlocul verii, si da inima din popa de caldura. Când pe la mijlocul drumului, trecând prin marginea unei paduri, sta la umbra unui copac pletos sa se racoreasca oleaca. Si cum sta de se racorea, îi da dracul în gând sa umble în cutie si sa vada ce-i acolo? Suceste el cutiea, o învârteste si nu stiu cum face c-o deschide. Si când se uita înauntru, ce sa vada? Vede coscogemite mascara, învelita în bumbac stropit cu aromate... Atunci popa cuprins de mierare, începe a suera. Si cum se mira el suerând, pula face zmârc! în curul popei... Popa atunci începe a racni si zice: Doamne, izbaveste-ma de vrajmas! Nu lasa pre robul tau de batjocora diavolului! Ca tie unuia am slujit si afara de tine pre altul nu stiu. Dar toate erau în zadar. În sfârsit, daca vede popa si vede ca nu mai este scapare, scoate bârnetul de la izmene si cu un capat îl leaga de copac,iar cu celalalt capat de bârnet, leaga pula cum poate, si unde nu începe popa a se smuci si a cotigi în toate partile, cum se smucesc boii la tânjala, când trag ceva din greu, dar nu era chip… Se roaga el popa, racneste el popa, cârneste el, popa, dar nu-i nadejde de scapare, c-o dat peste pula mare.
În sfârsit oleaca de nu era sa iasa sufletul din popa; când noroc de la Dumnezeu, eaca o vaca, pe care o palise strechia, cât pe ce erea sa dee peste dânsul sa-l zdrobeasca. Atunci popa, de spaima, începe a striga desnadajduit: ho! ho! haram, mânca-te-ar lupchii sa te manânce! Vaca da în laturi si atunci numai eaca si pula ese din curul popei!... Si când se vede popa scapat, o si croieste la fuga prin padure ca un nebun, lasând si cal si cutie si bârnet si preuteasa si cucoana si tot, si se va mai duce în toata lumea. Si dus a ramas si pâna în ziulica de astazi.
- Da ce semeni acolo, om bun, întreba el.
- Ia, niste pule seman, raspunse taranul cu obraznicie.
- Pule ai zis ca semeni, pule sa dea Dumnezeu sa se faca, zise Hristos, blagoslovind semanatura din treacat cu amândoua mâinile, si apoi se tot duse în drumul sau cu Sf. Petrea, care nu-si putea stapâni mierarea de cuvintele ce auzise ca au esit din gura lui Hristos, pentru ca niciodata nu mai vorbise Mântuitorul asa de buruenos.
Taranul, dupa ce mântui de semanat se întoarse acasa. Apoi, la vremea prasitului a venit de a prasit papusoii dupa rânduiala si iar s-a întors acasa. Dar când vine la cules, ce sa vada? În loc de papusoi, de fiecare strujan erau câte trei-patru dragalete de pule, care-de-care mai îmbojorate, mai dârze si mai rasbelite!...
- Ptiu! drace, iaca ce s-au ales de muncusoara mea de toata vara, zice taranul, scarpinându-se în cap si trântind cusma de pamânt cât ce putu. Asta n-am patit-o de când m-a facut mama... 'tu-i matele aerului! - Ei, ei! Amu ce-i de facut? - 'Tu-i-as descântecul celui cu blagoslovenia, ca pocit a mai fost la gura.
Si cum sedea taranul uimit, numai iaca ce trecea pe-acolo un potâng de baba.
- Buna-vremea, om bun, zise ea.
- Sa-mi bag genunchiul in vâjoiul cui stiu eu, matusa, zise taranul îndracit de nacaz...
- Dar ce, Doamne iarta-ma esti asa mascaragios, mai omule, zise baba posomorâta. Nu ti-i oarecum sa vorbesti asa, de fata cu o batrâna ca mine?
- D-apoi cum sa mai vorbesc si eu, matusa, când vezi cum s-a facut Dumnezeu râs de muncusoara mea. Da’, la saraciea în care ma gasesc, pule-mi trebuiesc mie? Uite colo pe ogor, s-apoi mai zi si dumneata daca ai ce...
Când se uita baba pe ogor, îsi pune mâinile în cap de ce vede... pule si iar pule, belite si rasbelite ,în toate partile.
- Vai de mine si de mine, nepoate! Asta înca-i una.
- Ba dac-ar fi numai una, ce ti-ar fi, matusa! Dar asa sunt sute si mii de mii, în cur sa le tii!.. 'Tu-i asa si pe dincolo ca nu stiu ce sa mai fac. Îmi vine sa ma spânzur, nu altceva.
- Ia las', nepoate, zise baba uitându-se cu jale la pule… De unde stii c-aista nu-i un noroc de la Dumnezeu pentru dumneata?
- Norocul aista sa nu-l mai dea Dumnezeu nici dusmanilor mei, matusa, dar unde s-a mai auzit o chiznovatie ca asta – sa manânci pule în loc de papusoi! Ia învata-ma si dumneata ce sa fac? caci pe mine nu ma mai ajunge capul.
Sta ea baba oleaca pe gânduri si apoi zice:
- Nepoate, eu te-as învata ce sa faci ca sa te desfaci de dânsele rapede - rapede si sa scoti bani înzacit si însutit decât pe papusoi, dar ce mi-i da?
- Ce spui, matusa? Învata-ma, ca t-oiu da ce mi-i cere si un vrav de pule pe deasupra...
Când a auzit baba de pule, i-a zvâcnit inima... caci îi curgea ochii dupa dânsele, când le vedea asa de zdravene si bârzoete...
- Apoi eaca ce sa faci, nepoate: încarca-le în car si le du la târg ca ai sa le vânzi ca chiperiul. Dar mânca-te-ar norocul sa te manânce, acum trebue sa las rusinea laoparte si sa te învat cum ai sa înveti pe cumparatori a le întrebuinta.
- Ca bine zici, matusa, ia spune-mi, rogu-te!
- Când a fi sa le vie dor de pula, s-o suere cum sueri oile la strunga… si atunci, numai sa-ti poata curul... Iara când s-ar satura de ea, sa zica: ho! ho! haram nesatios. Si atunci pe loc se moae si te descotorosesti de dânsa.
Si drept dovada, baba îsi înfasca o matragana, care era mai mare, de pe un strujan, si începe s-o pue în lucrare cum se cade…
Taranul a încremenit, când a mai vazut si asta...
- Dar de unde ai aflat mestesugul ista? matusa, zise el cu mierare.
- Hei, hei! nepoate, pe unde culege dracul surcelele, eu am taiat lemne… Nu ma mai întreba cum, si zi bogdaprosti ca t-am deschis ochii ce sa faci...
Taranului atâta i-a trebuit. Da babei ce-i fagaduise, apoi se duce acasa, îsi pune scoartele la car si-l înfunda bine, înjuga boii, se întoarce la ogor încarca un car zdravan de pule - si la târg, baete, cu dânsele la vânzare.
- Hai la pule, hai la pule! Pule zdravene si tari pentru jupânese mari...
O cucoana vaduva, auzind asa vorbe din gura taranului, trimite o slujnica sa-l cheme la dânsa ca sa-i dea un colb...
Slujnica se duce si cheama pe taran. Si cum vine taranul, cucoana îl si ia la trei parale, zicând:
- Dar bine, mai tarane, ce porcarii spui pe lânga cerdacul meu, ca te manânca mama dracului! Acus te pun la scara si-ti trag o batae, de te-or duce cu cerga acasa... Înteles-ai?
- Apoi, da’, milostiva cucoana, zise taranul scarpinându-se în cap. Sa ierte cinstita fata dumneavoastra, ce sa facem? Ia niste pule ni-a dat Dumnezeu si le-am adus si noi la târg, sa vedem, ne-om pute prinde ceva parale pe dânsele, ca ne manânca si pe noi o multime de angarii si de nevoi de tot felul...
- Mai, tarane, esti nebun, ori cum esti, de vorbesti pleve de fata cu mine?
- Ba fereasca Dumnezeu, cinstita cucoana, vorbesc vorbe sanatoase, saracul de mine! Iaca sa va aduc una ca s-o vedeti, daca nu ma credeti..."Tu-i-as praznicul cui le-a plamadit, ca m-a facut sa intru în dihonii cu lumea din pricina lor. Încaltea daca-ar fi de partea femeeasca, le-as tine pentru mine, dar asa..."
Si odata se duce la car si alege un stiulete de puloiu, care era mai mare, si cu dânsa deadreptul în casa la cucoana.
- Iaca, cucoana, saga-ti pare dumitale asta? Acum pe ce s-a dus munculita mea de toata vara? S-apoi dumneata ma mai înghii si cu batae, ca pesemne nu-s eu destul de batut de Dumnezeu! "Tu-i-as patruzecile cui stiu eu sa-i fut, ca au început a ma lua lumea de nebun..."
Cucoana vedea acum ca taranul are dreptate, si se face a se uita într-o parte, dar tot tragea cu coada ochiului si la cinstita pula din când în când.
- Bata-te focul sa te bata, mai tarane, ca ticalos mai esti!… S-apoi cum s-ar face ca s-o poata cineva întrebuinta, când ar vre? Nu-i vorba, ca mie una nu-mi face trebuinta. Dar tare ma mier si eu de asa comedie!...
- Cum sa se face, cucoana! Sa ierte cinstita fata a dumneavoastra ia, când vine cuiva pofta de dânsa, o sueri de câteva ori, cum sueram noi oile la strunga, s-apoi atunci, tine-te la frecus - cât ce-i pute, ca las' daca m-a da de rusine. Iara când te-i multimi si-i vrea sa te lese de frecus, sa strigi la dânsa: ho! ho! haram nesatios! Si atunci îndata numai ce-o vezi ca se trage înapoi frumos, ca serpele la lapte dulce… Si pe urma, de câte ori ti se scoala... tot asa sa faci. Si daca nu te-i multami, atunci sa ma blastemi pe mine.
- Bata-te pustiea sa te bata, mojic mascaragios, c-al dracului mai esti, zise cucoana, care începuse a se mai deprinde cu vorbe de masa... Ia iesi oleaca afara din odae, s-apoi te-oiu chema eu acus, ca avem oleaca treaba...
Taranul tace molcum si ese. Iara cucoana, drept cercare, începe a suera natarânga, si atunci cinstita pula face zbârc! în pizda cucoanei! Vorba ceea: gaina batrâna nu se sparie de pula groasa.
Sedea, sarmana, cum sede mielul la tâta oaei, pâna ce se satura de supt. Cucoana era de cele mai tartose!
Strâmta-n pizda, tare-n sele,
Crasca pula din masele
Ca-i cam iute la otele!
În sfârsit dupa ce s-a saturat cucoana bine, apoi zice încetisor: ho! ho! haram nesatios! pula atunci pe loc s-a muiet si foflenchiu! cade jos... Cucoana îndata o radica cu mare sfintenie si o pupa drept în bot... Apoi striga pe taran în casa si luându-l cam pe departe, zice:
- Si cam cum s-a întâmplat de ai tu blastamatii de-aiste, mai tarane?
- Cum sa se-ntâmple, cucoana? Ia mai asta primavara, samanând papusoi în tarina, a adus dracul - ca mai bine n-oiu zice - doi oameni pe acolo. Si unul din ei m-a întrebat: ce seman? Eu nu-mi stapânesc gura? M-a împins pacatul sa raspund în ciuda ca pule seman, sa iertati dumneavoastra! Si atunci el pocit la gura sau naiba îl mai stie cum a fost, a blagoslovit cu amândoua mânile spre ogorul meu din treacat, zicând: "Pule sa dea Dumnezeu sa se faca". Si cum vedeti dumneavoastra, pule s-au facut, fara stirea lui Dumnezeu. Si pula mea si trei bani, s-o caruta de jidani, sa ierte cinstita fata dumneavoastra.
- Dar bine le mai zici pe nume, manca-lea-ai pe ceea lume!
- Apoi, da, cucoana, dac-asa le cheama, cum hasta pula sa le mai zicem?
- Mai omule, oare nu cumva acela a fost Hristos si cu Sfântul Petru? Ca numai ei sunt asa facatori de minuni...
- D-apoi, da, cucoana, mai stiu eu cine sa fi fost? Dumnezeu ori dracul, sa-i bag in pchizda mâne-sa, ca mai bine nu le-oiu zice, sa ierte cinstita fata dumneavoastra, ca stiu ca mi-a facut-o buna...
- Daca-i asa cum spui tu, mai tarane, apoi eu cred ca tot Hristos a fost. Si de-aceea, hai sa-ti cumpar si eu una, spre aducere aminte de anul când s-au facut pe ogoara de cele care spui tu... ca dupa mine aista-i semn de belsug.
- Pule, vrei sa zici, cucoana.
- De-acelea, mânca-le-ai sa le manânci, ca mult le mai porti prin gura.
- Apoi da, dac-asa ni-i deprinsa gura, ce sa facem? Iertati si dumneavoastra! Dar si dac-a fi dupa vorba dumitale, cucoana, apoi mult stau eu si ma mier de Dumnezeu. Ce dracul? N-are el alta treaba decât numai se-apuce de facut pule pe ogoarele oamenilor! Doamne, iarta-ma, dar pulos trebuie sa mai fie si Dumnezeu acela, de-i plac asa de mult pulele! Însa mai stii pacatul? Oiu face si eu ca dumneata, cucoana. Poate a vrut Dumnezeu sa se cace cu bani în punga mea, ca de mult sade pustie - franta de para n-am la sufletul meu. - Ei, ce zici, cucoana, iei-ti una ori ba? - ca ma prea întârziu cu iarmarocul.
- Apoi ce mi-i cere tu pe scârnavia asta, zise cucoana, facându-se ca i-i greata oarecum... Vorba ceea: dee-mi-o Dumnezeu, dar nu-mi trebueste.
- Apoi ce sa-ti cer, cinstita cucoana! Ca sa nu ne sbatem, mi-i da cinci sute de lei în capat si pace buna.
- Ce-ai spus? Cinci sute de lei? Dar stii ca esti de duh, mai tarane!
- Apoi, da, cucoana, mult mi-au asudat si mie coaele, pân-am prasit atât amar de pule, si le-am adus în halul ista, cum le vezi… si daca de la una ca dumneata nu m-oiu chiaburi, apoi de la tarance de-a noastre ti-ai gasit sa ma pricopsesc? Ca ele ar voi sa le dai cate-o testea de pule de-o para si câte-un vraf pe deasupra... Asa-i la noi la tarani, baga-mi-as, Doamne iarta-ma, sa-mi bag! Sa iertati de vorba ceea proasta!…
- Mai, tarane, dar trei sute de lei nu ti-i deajuns?
- Nici o letcae mai putin, cucoana.
- Patru sute, mai.
- Nu se poate, cucoana.
- Nici 450?
- Ba nici 499 de lei si 39 parale. Nu te mai pune si dumneata, cucoana, pentru 50 de lei. Fa-mi încaltea o saftea sa nu mai stea c-ai sa ai bunatate de pula, de mi-i pomeni, si mi-i îndrepta si la alte cucoane de-a dumneavoastra...
- Hai, na-ti 500 de lei, zice cucoana. Dar nu cumva sa te obraznicesti sa spui cuiva ca mi-ai vândut mascarale de-aiestea, c-apoi al tau e dracul. Înteles-ai?
- A... ra! cucoana, d-apoi eu grija asta o am, pacatele mele?
În sfârsit, cucoana da 500 de lei, îsi ie pula - si taranului pe ici i-i drumul, se duce-n treaba lui sa vânda cum a puté si pe celelalte pule. Dar pule de-ar avé, despre asta nu se mai plânge el acum. Vorba ceea: calul bun din grajdiu se întreaba.
Dar ce mai atâta vorba. Cum s-a dus taranul, cucoana cea pasnita si spasita face o cutie de argint poleita cu aur, împodoleste sfânta pula în bumbac, stropit cu arome, o asaza s-o încue în cutie ca pe un odor nepretuit, ia cheea la sine, si când îi venea haghitele se aseza gospodareste pe treaba, îsi astâmpara pofta, si ca mai ba sa-i duca dorul, sau sa umble pe apucate, ca pâna atunci. Se închipuluise biata cucoana câte se poate de bine pentru batrânete...
Amu, într-una din zile, iaca ce vine popa de pe mosia cucoanei s-o roaga de toti Dumnezeii sa-i boteze un copil. Cucoana, ca sa nu strice hatârul popei, pune caii la caruta si se duce cu dânsul în sat sa-i boteze. Si dupa ce-i boteaza copilul, ramâne la popa la masa în acea zi. Si la masa lua si cucoana mai mult un paharut doua de vin, cum îi treaba oamenilor: ba ia poftim luati-l macar pâna la brâul preotesei, ba, atâta rau sa fie! - pe cucoana o ia vinul de cap, si pe loc îi si vine pofta de pula… Ei! Ei! ce-i de facut? Da cucoana sa se duca acasa, popa si cu preoteasa n-o lasa.
- Ai sa mâi la noi în asta noapte, cumatrita, zisera ei, ca doar nu-ti plâng copiii acasa.
În sfârsit, cucoana scapara de dor de pula...
- Cumatre parinte, zise ea de la o vreme: daca nu ma lasati sa ma duc, tine cheea asta, si fa bine sfintia ta de te du acasa la mine, deschide ladoiul de lânga patul unde dorm eu, scoate de-acolo o cutie de argint si mi-o ada-ncoace, ca-mi trebuie ceva dintr-însa: chitibusuri de-a noastre, stii, cum îi treaba femeilor...
Popa, chitind ca-s niste daruri pentru preuteasa, pe data si porneste calare.
Si ajungând pe la ameaza, în mijlocul verii, si da inima din popa de caldura. Când pe la mijlocul drumului, trecând prin marginea unei paduri, sta la umbra unui copac pletos sa se racoreasca oleaca. Si cum sta de se racorea, îi da dracul în gând sa umble în cutie si sa vada ce-i acolo? Suceste el cutiea, o învârteste si nu stiu cum face c-o deschide. Si când se uita înauntru, ce sa vada? Vede coscogemite mascara, învelita în bumbac stropit cu aromate... Atunci popa cuprins de mierare, începe a suera. Si cum se mira el suerând, pula face zmârc! în curul popei... Popa atunci începe a racni si zice: Doamne, izbaveste-ma de vrajmas! Nu lasa pre robul tau de batjocora diavolului! Ca tie unuia am slujit si afara de tine pre altul nu stiu. Dar toate erau în zadar. În sfârsit, daca vede popa si vede ca nu mai este scapare, scoate bârnetul de la izmene si cu un capat îl leaga de copac,iar cu celalalt capat de bârnet, leaga pula cum poate, si unde nu începe popa a se smuci si a cotigi în toate partile, cum se smucesc boii la tânjala, când trag ceva din greu, dar nu era chip… Se roaga el popa, racneste el popa, cârneste el, popa, dar nu-i nadejde de scapare, c-o dat peste pula mare.
În sfârsit oleaca de nu era sa iasa sufletul din popa; când noroc de la Dumnezeu, eaca o vaca, pe care o palise strechia, cât pe ce erea sa dee peste dânsul sa-l zdrobeasca. Atunci popa, de spaima, începe a striga desnadajduit: ho! ho! haram, mânca-te-ar lupchii sa te manânce! Vaca da în laturi si atunci numai eaca si pula ese din curul popei!... Si când se vede popa scapat, o si croieste la fuga prin padure ca un nebun, lasând si cal si cutie si bârnet si preuteasa si cucoana si tot, si se va mai duce în toata lumea. Si dus a ramas si pâna în ziulica de astazi.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)