Azi ma intalnesc cu vecinu' de deasupra mea, mai exact un copil turbat care cand iti e lumea mai draga incepe sa bubuie prin casa. Mai exact bubuie ca in Iraq desupra mea.
L-am oprit si l-am intrebat: Prietenas, ce dracu faci tu sus mai ales dimineata si in weekend? Te joci cu mingea sau ce cacao faci?
La care el: Bai baiatule io nu ma joc cu mingea, io ma joc cu balaurii!
Eu: Ba esti prost? Pai atunci nu mai sari asa tare ca mi se balangane lustra prin casa.
El: In primul rand nu eu sar, balaurii o fac. Da vina pe ei.
Cand am auzit ce balarii poate sa spuna l-am lasat in pace, rugandu-l sa inceteze cu zgomotele astea. Mi-a zis ca o sa vorbeasca cu balaurii lui si vede el. Te doare mintea ma cu copiii din ziua de azi, dar sunt convins ca totul se trage de la ma-sa ca e turbata rau si femeia aia. Familie cu potential, nu gluma.
luni, 5 noiembrie 2012
vineri, 26 octombrie 2012
Brasov te iubesc!!!
Nu stiu cum s-o zic in rime fine, dar cele mai tari intamplari mi se petrec mie. Am trait cateva inamplari comice sapt. asta ce aproape s-a terminat in Brasovul vietii. Cu ce sa incep? Le luam pe rand asa ca sa nu scapam vre-una dintre ele.
Luni seara ma intorceam de la meci cu trenul si am dat un telefon unor colege de munca sa iesim la un suc de hamei ca mi-era sete rau de tot. Ne-am intalnit dupa ce am sarit din tren, ne-am conversat sus la bar si pe urma am plecat spre casele noastre ca a doua zi trebuia sa revenim pe plantatie. Toate bune si frumoase pana am ajuns in statie sa astept ultimu troleu ca deja orologiu' arata 23:30. Intreb o tanti daca mai am noroc sa mai prind ceva si imi spune ca slabe sanse. Si dau sa plec usurel asa. Imi suna telefonul, era colega de baut care imi spune ca tocmai vine un troleu ca l-a vazut ea. Ataaaaaaat!!! M-am scos. MA intorc in statie si ma urc in el cand parcheaza.
Inauntru nimeni, doar eu si soferul. 'Unde mergi tinere?', aud de la volan. La a treia statie cobor si eu. 'Ai bilet?'. Am dar nu prea. 'Ia vino incoace!'. Speram sa nu faca scandal tataie ca nu aveam chef de scandal dupa ce m-am certat cu toti ungurii de arbitri la meci. 'Da-mi si mie 50 de bani sa imi iau si io o bere la capat', zise el. Ma bufneste rasul si scot 5 lei ca nu aveam marunt. Nu avea sa imi dea rest si atunci cotrobai in rucsac si dau de 80 de bani si ii las omului pe bord. In gandul meu credeam ca am scapat de el, dar de unde. A inceput sa imi vorbeasca de scoala, ca pe vremea lui se invata carte si ca e bun la istorie. A da? Ia zi tataie cine a domnit cel mai mult in Romania? La care el, foarte sigur p el, cik Stefan Cel Mare. Negativ zic. Carol I si te-am inchiiiiiisss!!! 'Da bai baiatule, ai dreptate'. Daca ma provocase omul, i-am zis ca io sunt bun la geografie si ca il domin. SI ne-am duelat pe capitale, dar i-am dat mucul grav ca nu a stiut de Antananarivo. Am coborat intr-un final ca ajunsesem acasa, i-am zis 'ssssanatate' si m-am tirat acasa la somn. Cam atat despre istoricul din troleu.
Insa noaptea nu s-a terminat aici dupa cum credeam eu. Cand intru in lift, mare mesaj mare lipit pe el. Un mesaj transmis de seful scarii cel mai probabil 'amicului' sau moldovean de la nu stiu ce etaj care facea mizerie in lift cu moloz. Si scria mare si citet fix asa:
Ce se vede cu pixul e completare facuta de mine ca na, nu ma puteam abtine:D Pacat ca nu stiu ce reactie a avut omul cand a vazut mesajul. Cert e ca dimineata nu mai era nimic lipit in lift deci moldoveanul se simtise.
Mai departe... Cand am ajuns dimineata in statie sa iau masina spre munci, vad o tanti care s-a pozitionat la ING sa intre in sucursala. A scos ea cardul, ma gandeam d c oare? SI vad ca incepe nanaca sa dea cu el p la cititor in ideea sa deschida usa. Femeieee!!! Cristoaseee!!! Mare ti-e gradina!!! A stat vreo 10 min cat am asteptat masina si tot nu s-a prins ca usa e deschisa si ca nu are nevoie de card. Au mai venit doi prosti si faceau acelasi lucru. Cum sa nu iubesti asa oameni, asa oras?
De la oameni prosti trecem la oameni de calitate. Miercuri seara am iesit cu fetili si baietii din valul doi. Cand dau sa intru in Times mare adunare frate. E mai multi astia se pare din valul doi, mai ales multe. Nimic rau, n-am ce zice. Am facut cunostiinta cu lumea si am inceput sa golim. P la 23 30 s-a dat drumul si la muzica, am dat un shot peste cap cu fetele rele din Raiffeisen si am inceput sa dansam. Bulangiul ala de DJ nu a vrut sa schimbe si el ritmul si s-a plictisit lumea repede. Cand sa ies si eu cu ele afara, la ultima masa o fosta colega de munca ma saluta. Nuuuuuuuuuuu!!! Si in timp ce ne pupam, zaresc doi mari betivi, amici vechi din Ploiesti, la masa din spatele lor. Atat mi-a trebuit ca nu am mai plecat de acolo decat pe la 03:00. A doua zi eram chiaun la munca, dupa miros ma ghidam, dar am supravietuit. Fusesem si la bowling in ziua asta, dar nu am cu cine, sa fie clar:)) Numa amatori. Astept sa ma provoace cineva din valul doi eventual.
Si last but not the least azi in gara la Brasov iar mare aventura. M-am urcat in trenul de Targu Mures si am intrebat un elev daca a vorbit cu nasul. A zis ca da, dar ca nu i-a dat un raspuns clar. In fine, m-am urcat si am asteptat sa vina. A aparut intr-un final si am dat sa scot cascavalu' din buzunar sa il fac fericit. La care el: Ba terminati ma, nu mai faceti d-astea. Ati vazut ce s-a intamplat la televizor'. Si-a ramas fratele vostru cu banii. Mai ziceti voi ceva? Cum sa nu iti placa CFR-ul asta mai imprevizibil ca niciodata.
In incheiere ce sa va zic? Am inceput sa preiau apeluri la munca si e chiar misto. M-am rupt in dansuri cu Simona ca un client avea muzica tare data in casa si se auzea 'stinge lumina, arata-mi calea...'. Aiureala de piesa dar nu conteaza. Azi am avut concurs la curs si echipa mea, 'Royalii' au castigat o mare cutie de praline de Belgia. Am devorat cutia si am plecat acasa. Sa tineti minte numele asta ca o sa mai auziti de el. Asadar si prin urmare imi iau la revedereeeee cu traditionalul salut: SSSanatate!!!
luni, 15 octombrie 2012
La o chermeza
Sambata asta ce-a trecut la o chermeza ne-am adunat
Astia din Raiffeisen au zis ca isi fac de cap,
In casa lui Ionik din Sfantu s-au adunat
Sa se trotileze, sa dea multe beri peste cap.
M-as fi asteptat sa raspunda mai multi osteni la apel
Dar multi s-au tras pe fesa pe un stil rebel,
Au ramas doar piesele de rezistenta in picioare
Si cu ei am dat drumul la destrabalare.
Am avut bauturi dintre cele mai fine
Vin de Moldova de la fratele Serban, se stie!
Delicatese bahice de la Cristina de la ASE
Suficiment cat sa rupem mesele.
Pana la 7 dimineata am tot degustat
Dar nici unul dintre noi nu a clacat,
Am promis ca data viitoare o facem si mai lata
Si cu tragatorii pe fesa de asta data.
Astia din Raiffeisen au zis ca isi fac de cap,
In casa lui Ionik din Sfantu s-au adunat
Sa se trotileze, sa dea multe beri peste cap.
M-as fi asteptat sa raspunda mai multi osteni la apel
Dar multi s-au tras pe fesa pe un stil rebel,
Au ramas doar piesele de rezistenta in picioare
Si cu ei am dat drumul la destrabalare.
Am avut bauturi dintre cele mai fine
Vin de Moldova de la fratele Serban, se stie!
Delicatese bahice de la Cristina de la ASE
Suficiment cat sa rupem mesele.
Pana la 7 dimineata am tot degustat
Dar nici unul dintre noi nu a clacat,
Am promis ca data viitoare o facem si mai lata
Si cu tragatorii pe fesa de asta data.
marți, 9 octombrie 2012
Adeline cu geaca din vinilin
O aud de la mari departari si glasul ei ma tulbura,
Ii vad chipul si chipul ei ma stapneste,
Am sa imi incerc norocul sa ajung pana la ea,
Nu ma tem de nimic, vreau doar sa-i vad privirea.
Am cunoscut-o intr-o zi calduroasa de toamna
Raiffeisen ne-a facut colegi pentru o perioada,
La protectia muncii in banci ne-am asezat
Si cuminti de Jan de la Prosana am ascultat.
Ce m-a facut sa fiu atent la ea?
Felul in care mergea,felul in care vorbea,
Felul in care tragea cu ochiul...
Sageti direct la mine in inima,la propriu.
Da, stiu, e a lui Maxi strofa scrisa mai sus
Dar nu puteam descrie mai bine cum Ade in minte mi-a patruns,
Sambata daca la bairam ne vom aduna
Pe lambada o voi dansa.
Ii vad chipul si chipul ei ma stapneste,
Am sa imi incerc norocul sa ajung pana la ea,
Nu ma tem de nimic, vreau doar sa-i vad privirea.
Am cunoscut-o intr-o zi calduroasa de toamna
Raiffeisen ne-a facut colegi pentru o perioada,
La protectia muncii in banci ne-am asezat
Si cuminti de Jan de la Prosana am ascultat.
Ce m-a facut sa fiu atent la ea?
Felul in care mergea,felul in care vorbea,
Felul in care tragea cu ochiul...
Sageti direct la mine in inima,la propriu.
Da, stiu, e a lui Maxi strofa scrisa mai sus
Dar nu puteam descrie mai bine cum Ade in minte mi-a patruns,
Sambata daca la bairam ne vom aduna
Pe lambada o voi dansa.
sâmbătă, 6 octombrie 2012
Raiffeisen-u' e viata mea
La Raiffeisen Bank m-am angajat
De multi clienti o sa fiu deranjat
Ma vor bate la cap sa le dau informatii
Sau poate imi pun telefonul pe vibratii.
Acum sunt la un curs de formare
Trainerul ne face capul mare
Serban si Gagarin stau langa mine
Impreuna ne gandim la bauturi fine.
In jurul meu sunt multe colege frumoase
Le-as face declaratii siropoase,
Din pacate in fata mea sta o duduie
Zici ca are o fata de scoate cuie.
Holul e traversat de trei balene
Ma mir cum incap in autobuz bai nene,
Cladirea in care lucram e foarte misto
La serviciu asta nou e chiar casto.
De multi clienti o sa fiu deranjat
Ma vor bate la cap sa le dau informatii
Sau poate imi pun telefonul pe vibratii.
Acum sunt la un curs de formare
Trainerul ne face capul mare
Serban si Gagarin stau langa mine
Impreuna ne gandim la bauturi fine.
In jurul meu sunt multe colege frumoase
Le-as face declaratii siropoase,
Din pacate in fata mea sta o duduie
Zici ca are o fata de scoate cuie.
Holul e traversat de trei balene
Ma mir cum incap in autobuz bai nene,
Cladirea in care lucram e foarte misto
La serviciu asta nou e chiar casto.
luni, 13 august 2012
Fata cu evantai
S-a intamplat intr-o sambata seara
Ne-am intalnit din intamplare
Mare a fost uimirea cand am imbratisat-o
Nu o mai vazusem din clasa a 4-a.
Timpul nu s-a scurs aiurea
Trupul ei iti fura privirea
Parul ei cand si-l da pe spate
Iti ingheata simturile, toate.
Atunci cand se-ncinge atmosfera
Si toata lumea resimte temperatura
Un evantai cu puf o racoreste
Si nimic n-o mai topeste.
Am sa-mi fac curaj sa ajung pana la ea
La un film s-o scot as vrea
Sa ii spun povestea mea
Poate nu va refuza si de brat ea ma va lua.
Ne-am intalnit din intamplare
Mare a fost uimirea cand am imbratisat-o
Nu o mai vazusem din clasa a 4-a.
Timpul nu s-a scurs aiurea
Trupul ei iti fura privirea
Parul ei cand si-l da pe spate
Iti ingheata simturile, toate.
Atunci cand se-ncinge atmosfera
Si toata lumea resimte temperatura
Un evantai cu puf o racoreste
Si nimic n-o mai topeste.
Am sa-mi fac curaj sa ajung pana la ea
La un film s-o scot as vrea
Sa ii spun povestea mea
Poate nu va refuza si de brat ea ma va lua.
marți, 7 august 2012
Cel mai prost din tren
Sunt genul de oameni care au cap numai ca să nu îi plouă în gât şi care fac umbră degeaba pământului. Pornind de la aceasta idee dati-mi voie sa ma prezint ca 'Prostul lunii'. De ce merit acest titlu chiar eu? Pai foarte simplu si o sa va detaliez fix acum.
Nu stiu cum sa o zic in rime fine, dar cand esti prost macar fa-o bine!!! Si eu am facut-o ca un mare artist ce sunt. Totul a inceput in minunata dimineata de 01 august 2012 cand la ora 04:30 am decolat spre gara din Saint George city ca sa iau trenul de Mangalia, via Bucuresti. Ce vorbeeeesti ma?! C zici de asta?! Dimineata incepe cu o intarziere de 20 de minute a trenului. Hmmm, pielea mea, hai ca se putea si mai rau zic. Dak tot am timp hai sa ma duc sa imi iau ceva de mancare de la non-stop-ul de aici de langa gara. Plec cu tupeu, dar cand ajung ce sa vezi? Era inchis la non-stop fratioare. Aici a fost cheia zilei dupa cum avea sa se dovedeasca mai incolo. Dar vom ajunge si la miezul povestii cat ai zice 'bou vagon Ionik'.
Ma intorc mai infometat in gara si dupa cateva minute aud trenul cum urla si astept sa parcheze. Ma sui in el, arung bagajele sus, dupa care ma trantesc pe scaune sa dorm putin pana la Brasov. Offf, Brasov, Brasov, ce amintire imi vei provoca tu in 30 de minute...
Usurel ajunge trenul si in Brasov. Evrik!!! Imi dau doua capace, ma trezesc, si cobor din tren cu gandul sa imi iau ceva de mancare. Minunatul tren isi va schimba locomotiva, ca asta se intampla mereu, deci in capul meu cam 20 de minute ar fi durat asta. (mare eroare de calcul) La magazinul de pe peron mancare din parti. Numai mizzzerii pe acolo si atunci hotarasc sa ma duc la magazinele din afara garii ca acolo e plin de has. 20 de minute, suficimeeeent!!!
Si o iau la pas spre iesirea garii. Ma plimb pe acolo, pana la urma ma decid ce sa iau, achit, si plec usurel spre peron. Si cum urcam io scarile asa, lejereanu, calm, cu haleu' in mana, cand ajung sus stupoare. Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat! Unde plm e trenul meu? Se dusese pe pula cu tot cu bagajele mele. Joac-o pe asta Ionik! Pentru ceva timp am ramas mut cu mancarea in mana si ma holbam la linia care era goala...Apoi m-am trezit si dai si fugi inapoi in gara la informatii. Ajung la tanti acolo la ghiseu si incep sa fac scandal. Ca tuuuuuuuuuu, io-ti rup fasu tuuuuuuuuuu!!! Ba nu, nu a fost asa. Tanti, tanti a plecat trenu' fara mine si cu bagaj cu tot. Faceti scandal ca daca nu li recuperez inchid CFR-u'!!! Care si asa e chielea pulii. Da ea un telefon la Predeal care era urmatoarea statie a trenului meu dus si roaga pe cineva sa se urce cat stationeaza si sa imi recupereze bagajul. Insa imi pune o intrebare de 10 puncte: unde se afla bagajul? In ce vagon? Si aici mi-a dat mind fuck tanti. Cand trenul intra in gara Brasov, eu ma aflam in penultimul vagon. Dupa ce a plecat in sens invers, bagajul meu era in al doilea vagon dupa locomotiva. Iar eu, in nebunia mea, am spus ca in penultimul.
Dupa atat ghinion a urmat si un gram de noroc. La 15 min pleca alt tren, in urma celui cu bagajele, spre Bucuresti. M-am suit repede in el si am plecat in urmarire generala. Tanti de la ghiseu imi spusese sa cobor in gara la Predeal si sa ma intalnesc pe peron cu cel care imi va recupera bagajul. Pleaca trenu in urmarire si aveam o sticla de Fanta luata din Brasov. Am zis sa o deschid sa mai beau si io o dusca sa imi mai trag sufletul. Da, da, Fanta din sula. Avea dopu lipit cu prenandez sau nu stiu ce Cristos ca nu a vrut sa se deschida. Am luat tot vagonu la rand sa rog lumea sa incerce sa deschida sticla asta blestemata. Dar da-o incolo de sticla ca urmeaza statia Predeal. Cum opreste trenul, sar si ma duc la impegat sa il intreb de bagajul meu. Si vine raspunsul care m-a lasat vagon: Nu am gasit nimic bai baiatule!!! Ce-ai zis ma? Ba baiatule, noi doi intram la duel! C cacat sa fac acum?
Ma aflam in Predeal, cu vreo 30 de lei in buzunar, dar eram satul. Vai de pl mea, nu suna bine deloc, se vede urat. Alerg spre postul Politiei Transporturilor sa incerc sa le explic ce am patit si poate ma vor ajuta cu ceva. Daaaaaaaa, siguranta si incredere e o mare vrajeala. Nu era nici dreacu acolo, mi-au dat prin gura. 12321 milioarde de ganduri imi treceau prin cap si simteam ca ajung la capatul rabdarii, ca o sa turbez. Iar bag viteza spre postul impegatului care imi spusese cu o mare lejeritate ca nu mi-a gasit bagajul. Apropo, cand le-am explicat nasilor din tren pana la Predeal ce am patit, m-au luat cu texte d-alea de bulangii: Nu o sa mai gasesti nimic, stai linistit. Sunt aurolacii care umbla prin tren si o sa iti gaseasca bagajul si o sa dispara cu el. Pai futu-va in gura de jegosi, le-as fi zis eu, macar mintiti-ma frumos nu ma luati cu texte d-astea
Ajung acolo in cladirea impegatului si primul lucru care imi sare in fata este ca CFR foloseste tehnologia din '73 inca. Aparate d-alea cat China care cica monitorizeaza traficul feroviar. Te doare mintea ba baiatule! Erau doi oameni acolo. Le spun ce am patit si incerc sa gasesc o solutie sa imi recuperez si eu averea. Ca sa nu mai zic de tricourile mele de duminica:)) Unul din ei care era mai dezghetat la minte, imi spune ca are un amic in trenul cu bagajele si il suna. Salut fraticaaaaaaaaa!!! Ia zi ma il ajuti si pe bou vagonul asta care e aici la mine in Predeal si mi-a zis cat de prrrrost a fost in gara la Brasov? Si m-a ajutat. Mi-a cautat bagajul, intre timp eu am luat numarul lui de telefon si am fugit inapoi in tren ca sa plecam iar in urmarire generala. Respectivul care mi-a promis ca imi cauta bagajul cobora in Campina.
Asadar mai avea cateva statii ca sa imi caute si mie bagajul. Dupa vreo 20 de minute l-am sunat si am primit confirmarea ca mi le-a gasit. Nu imi venea sa cred ce bulan peste capul meu. Urmarirea se va incheia la Campina. Imi voi recupera in sfarsit bagajul mult urmarit. Nici nu mai astept sa franeze trenul, odata ajuns in Campina, si sar sa ma intalnesc cu omul salvator. Traversez liniile si il zaresc pe Gigi cu rucsacii mei in mana. Mi-i paseaza, ii multumesc mult, il ingrop in bancnote si fug sa ma sui in trenul care ma va duce in sfarsit in Bucuresti.
My preciouuusssssssss!!! Eram ca Gollum din LOTR, eu si bagajele mele. Ma uit in portofel, vad ca nu lipsea nimic si ma aplec in fata lui Dumniezo. Pentru prima oara, dupa cateva ore, ma simteam din nou om si nu bou vagon. Asa aventura nu mi-a fost dat sa mai traiesc si adrenalina care imi pompa in vene a fost maxima. Aventura mea nu s-a incheiat din prima zi ci a continuat pana ieri mai exact cand am terminat sejurul din Vama Veche. Despre asta as putea consuma multa cerneala dar mi-e lene acum. Poate data viitoare.
Aaaaa, dar mai am ceva de zis, pe acelasi subiect. Din Constanta se schimba nasii pana la Mangalia. Am vorbit frumos cu noii nasi de pe peron, asa cum se face, si am asteptat sa vina sa le dau banii. Dupa vreo 15 min au venit, i-am pasat suma si a intins-o. Toate bune si frumoase, numai ca inainte de Mangalia se trezeste un lache de supracontrolor sa imi strice mie ziua. Cel putin asa credea el. Vine la mine cu tupeu sa ii dau biletul. Nasul, cacat pe el, se uita cu o privire de-aia de mielusel la mine, credea ca il dau in gat. Ma uit la supracontrolor si zic: Nu am bilet. Imi cere 12 lei sa imi taie bilet. Nu mai am atatia bani zic. Ba baiatule, buletinul atunci. Ce-ai zis ma? Io nu circul cu actele la mine. Si stiind ca urmeaza Mangalia, ma uit la el si ii zic cu un mare tupeu, venit pe fondul aventurii avute cu bagajul. Ce statie urmeaza? Mangalia zice el. Da? Atunci cobor la prima, care era de fapt si ultima=)) Si dau sa plec. Il auzeam cum bolborosea el in spate: Aa, ca tu esti smecher. Nu vrei sa imi dai bani si nici buletinul. Stai ca te duc io la Politie cand coboram. Hai sa nu ne mai cacam pe noi aiurea zic.
Evident ca am coborat frumos la Mangalia, am luat microbuzul de Vama Veche si cand am intrat pe curtea vilei in care eram cazat am uitat de tot si de toate. Avea sa inceapa o saptamana nebuna cu oamenii mei din Pitesti si Zalau si alte meleaguri.
Cam asta a fost povestea cu prostii din trenurile CFR-ului. Sa fiti atenti sa nu patiti ca mine. Nu de alta, dar nu vreau sa am concurenta. Va salut cu stima si respect si cum zicea fratele meu din alta mama, 'Fiti cu minte, nu cuminti!'.
Asadar mai avea cateva statii ca sa imi caute si mie bagajul. Dupa vreo 20 de minute l-am sunat si am primit confirmarea ca mi le-a gasit. Nu imi venea sa cred ce bulan peste capul meu. Urmarirea se va incheia la Campina. Imi voi recupera in sfarsit bagajul mult urmarit. Nici nu mai astept sa franeze trenul, odata ajuns in Campina, si sar sa ma intalnesc cu omul salvator. Traversez liniile si il zaresc pe Gigi cu rucsacii mei in mana. Mi-i paseaza, ii multumesc mult, il ingrop in bancnote si fug sa ma sui in trenul care ma va duce in sfarsit in Bucuresti.
My preciouuusssssssss!!! Eram ca Gollum din LOTR, eu si bagajele mele. Ma uit in portofel, vad ca nu lipsea nimic si ma aplec in fata lui Dumniezo. Pentru prima oara, dupa cateva ore, ma simteam din nou om si nu bou vagon. Asa aventura nu mi-a fost dat sa mai traiesc si adrenalina care imi pompa in vene a fost maxima. Aventura mea nu s-a incheiat din prima zi ci a continuat pana ieri mai exact cand am terminat sejurul din Vama Veche. Despre asta as putea consuma multa cerneala dar mi-e lene acum. Poate data viitoare.
Aaaaa, dar mai am ceva de zis, pe acelasi subiect. Din Constanta se schimba nasii pana la Mangalia. Am vorbit frumos cu noii nasi de pe peron, asa cum se face, si am asteptat sa vina sa le dau banii. Dupa vreo 15 min au venit, i-am pasat suma si a intins-o. Toate bune si frumoase, numai ca inainte de Mangalia se trezeste un lache de supracontrolor sa imi strice mie ziua. Cel putin asa credea el. Vine la mine cu tupeu sa ii dau biletul. Nasul, cacat pe el, se uita cu o privire de-aia de mielusel la mine, credea ca il dau in gat. Ma uit la supracontrolor si zic: Nu am bilet. Imi cere 12 lei sa imi taie bilet. Nu mai am atatia bani zic. Ba baiatule, buletinul atunci. Ce-ai zis ma? Io nu circul cu actele la mine. Si stiind ca urmeaza Mangalia, ma uit la el si ii zic cu un mare tupeu, venit pe fondul aventurii avute cu bagajul. Ce statie urmeaza? Mangalia zice el. Da? Atunci cobor la prima, care era de fapt si ultima=)) Si dau sa plec. Il auzeam cum bolborosea el in spate: Aa, ca tu esti smecher. Nu vrei sa imi dai bani si nici buletinul. Stai ca te duc io la Politie cand coboram. Hai sa nu ne mai cacam pe noi aiurea zic.
Evident ca am coborat frumos la Mangalia, am luat microbuzul de Vama Veche si cand am intrat pe curtea vilei in care eram cazat am uitat de tot si de toate. Avea sa inceapa o saptamana nebuna cu oamenii mei din Pitesti si Zalau si alte meleaguri.
Cam asta a fost povestea cu prostii din trenurile CFR-ului. Sa fiti atenti sa nu patiti ca mine. Nu de alta, dar nu vreau sa am concurenta. Va salut cu stima si respect si cum zicea fratele meu din alta mama, 'Fiti cu minte, nu cuminti!'.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
